- veleitár
- adj. m., s. m. (sil. -le-i-), pl. veleitári; f. sg. veleitárã, pl. veleitáre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
veleitár
Look at other dictionaries:
veleitar — VELEITÁR, Ă, veleitari, e, adj., s.m. şi f. (livr.) 1. adj. Care manifestă, exprimă, trădează o veleitate. 2. s.m. şi f. Persoană care are anumite dorinţe, pretenţii, ambiţii (nejustificate). [pr.: le i ] – Din fr. velléitaire … Dicționar Român
ambiţios — AMBIŢIÓS, OÁSĂ, ambiţioşi, oase, adj., s.m. şi f. (Om) plin de ambiţie; pornit din ambiţie. [pr.: ţi os] – Din fr. ambitieux, lat. ambitiosus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AMBIŢIÓS adj. 1. pretenţios, (rar) veleitar … Dicționar Român
veleitarism — veleitarísm s. n. Trimis de siveco, 28.01.2007. Sursa: Dicţionar ortografic VELEITARÍSM s. n. atitudine veleitară. (< veleitar + ism) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
